Una dintre cele mai importane particule din Univers

În secolul XXI, proprietăţile apei nu sunt îndeajuns de cunoscute, găsindu-se, încă, noi modalităţi pentru a o utiliza. Până de curând, se credea că substanţa amintită făcea parte din categoria celor patru elemente, printre care se mai numără aerul, pământul şi focul.

De-abia în veacul al XVIII-lea, chimistul francez Antoine Lavoisier a descoperit că apa era compusă din două elemente: hidrogen şi oxigen. Astfel, s-a putut determina formula chimică a apei, H2O, constând, aşadar, în două molecul de hidrogen şi una de oxigen.

• Un studiu mondial pe 30.000 de oameni încearcă să afle ce ne face cu adevărat fericiți
• Este sau nu bine să ne spălăm părul mai rar? Ce spun specialiștii

Proprietăţile extraordinare ale apei vin, tocmai, din legăturile de hidrogen, care se formează şi reformează între oxigenul încărcat negativ şi hidrogenul încărcat pozitiv. Datorită acestor legături, moleculele de apă se atrag între ele mai puternic decât orice altă substanţă.

Aceste legături de hidrogen determină punctul ridicat de fierbere a apei, foarte ridicat în comparaţie cu alte substanţe, cum este, de exemplu, sulfatul de hidrogen (H2S). Această caracteristică a apei dă corpului uman posibilitatea de a elibera o cantitate însemnată de căldură în timpul perspiraţiei.

Legăturile de hidrogen sunt responsabile şi pentru proprietăţile de solvent ale apei. Astfel, faptul că aceasta are polii încărcaţi negativ şi pozitiv, i-a conferit renumele de „solvent universal”. În acest sens, apa poate fi folosită pentru dizolvarea unor substanţe cum sunt sărurile, zaharurile, acizii sau chiar gaze precum dioxidul de carbon. Acestor substanţe li s-a dat denumirea de „hidrofile”, tocmai pentru faptul că pot fi dizolvate atât de uşor în apă. În mod contrar, există molecule care nu sunt miscibile cu apa, precum grăsimile sau uleiurile. Ele se numesc „hidrofobe”.

Una dintre cele mai interesante proprietăţi ale apei este faptul că, în momentul în care trece din stare lichidă în stare solidă, moleculele acesteia se multiplică. Acest fenomen este singurul de acest gen cunoscut în mediul natural. În funcţie de temperatură şi umiditate, moleculele de apă îngheaţă diferit. Se explică, astfel, de ce fiecare fulg de zăpadă are o formă unică.

De asemenea, apa este o substanţă foarte dinamică, formând un ciclu continuu, compus din fenomenele evaporării, condensării şi precipitării. Acest proces se regăseşte la nivelul fiecărui organism, în momentul realizării fotosintezei şi al respiraţiei. La nivelul corpului uman, de fiecare dată când se rupe o moleculă de glucoză, se constituie şase molecule de apă. Acest proces are loc de aproximativ 624 ori pe zi.

Datorită faptului că nu toată apa de pe Terra este potabilă (doar 3 procente din cantitatea totală) şi a consumului tot mai ridicat al acesteia, substanţa necesară existenţei organismelor vii a devenit din ce în ce mai importantă. Se estimează că, până la sfârşitul acestui secol, preţul apei va fi mult mai ridicat decât cel al petrolului, de exemplu.

Sursa: Science Alert